Turism in Bistrita

Proiect: POSDRU 88757 “Investitie in capitalul uman din zona rurala a Judetului Bistrita Nasaud pentru dezvoltarea turismului”

date: 12 November 2012

 

TURISMUL IN BISTRITA-NASAUD

 

Aşezat în partea central-nordică a ţării, judeţul Bistriţa-Năsăud are o populaţie de 328.000 locuitori şi o suprafaţă de 5.355 km. Relieful este format în principal din Podişul Transilvaniei (alcătuit din culmi şi dealurile apartinand Podisului Somesan, Campiei Transilvaniei şi Subcarpaţilor Transilvaniei) şi unităţi montane reprezentate aici în principal prin Munţii Rodnei (situaţi în partea de nord a judeţului), care deţin si altitudinea maximă: Vf. Ineu, 2279 m. In nord-estul judeţului se întinde o parte din Munţii Bârgău, unde legenda spune că îşi avea castelul DRACULA. Judeţul Bistriţa-Năsăud mai cuprinde si prelungirea Muntilor Tiblesului (in nord - vest) si Muntilor Calimani (in sud - est). 

Clima este continental moderată cu diferenţieri în funcţie de relief, astfel că în zonele înalte din Munţii Rodnei temperatura medie anuală este de 0°C, iar în zona deluroasă din sud-est este de 9°C. Arterele hidrografice ale judeţului sunt formate din Someşul Mare, Bistriţa Ardeleană, Rebra, Ţibleşul etc.

Bistriţa-Năsăud este unul dintre judeţele cu bogate vestigii şi monumente istorice. Aici întâlnim vestigii materiale începând din Paleoliticul superior (Mintiu. Cepari). Din timpul stăpânirii romane au rămas urmele castrelor construite aici. După retragerea administraţiei romane, populaţia locală a continuat să trăiască pe aceste meleaguri, confruntându-se şi uneori convieţuind cu neamurile migratoare. în Evul Mediu Timpuriu s-au ridicat puternice cetăţi. O bună parte din teritoriul judeţului de azi a aparţinut voievodatului lui Gelu. în sec. XIII aici exista un district românesc şi un altul săsesc. Ţăranii bistriţeni (şi în special cei bârgăuani) au participat la războiul ţărănesc din 1514 precum şi la Răscoala Curuţilor (1703-1711).

Oraşele judeţului Bistriţa-Năsăud sunt: municipiul de reşedinţă Bistriţa (86.000 locuitori), Beclean, Năsăud şi Sângeorz-Băi. Situat pe Bistriţa Ardeleană, într-o depresiune intracolinară (la 365 m altitudine) municipiul Bistriţa este atestat documentar în 1264 (cu numele de „Villa Bistiche"). în 1241 este devastat de tătari dar se redresează şi devine una dintre cele mai puternice cetăţi transilvănene şi un important centru meşteşugăresc (peste 20 de bresle). Istoria sa a cunoscut momente grele: asediul trupelor generalului Giorgio Basta (1602) urmată de o cumplită ciumă, iar în secolul nostru ocupaţia ungaro-horthystă din 1940-1944.

în urma acestei istorii zbuciumate au rămas multe mărturii care atrag numeroşi turişti; dar ei vin aici şi pentru plaiurile bistriţene încărcate de farmec, pentru originala artă populară şi mai ales pentru vestita legendă a lui DRACULA, toate acestea conferind spaţiului bistriţean calitatea unei zone cu reale valenţe turistice.

OBIECTIVE TURISTICE 

MUNŢI

MUNŢII BĂRGĂU (Vf.Heniul Mare 1611 m) -reprezintă o zonă turistică de mare atracţie prin prezenţa conurilor vulcanice şi a pădurilor nesfârşite care formează un peisaj de un pitoresc aparte.

PASUL TIHUŢA (sau Pasul Bârgăului, 1227 m altitudine, lângă mica staţiune Piatra Fântănele care dispune de pârtii de schi şi de săniuţe) - de aici se deschide o splendidă panoramă asupra munţilor din jur.

Prin aceşti munţi au călătorit eroii celebrului roman „DRACULA", scris de Bram Stoker după vechea legendă transilvăneană, legendă care a făcut înconjurul lumii, înfiorând milioane de oameni. în viziunea lui Bram Stoker aici era regiunea unde îngrozitorul vampir îşi avea castelul, regiune descrisă astfel: „un ţinut din ce în ce mai sălbatic şi mai pustiu. Multe prăpăstii mari si ameninţătoare, multe cascade, de parcă natura ar fi serbat cândva un carnaval".

Alţi munţi: Munţii Căliman (caracterizaţi prin masivitate şi fenomene vulcano-carstice curioase); Munţii Ţibleşului (Vf. Ţibleş, 1839 m).

PEŞTERI

PEŞTERA „IZVORUL TĂUŞOARELOR" (lângă Rebrişoara, în apropierea Vf. Bărlea din Munţii Rodnei, pe versantul stâng al văii Izvorul Tăuşoarelor) este cea mai adâncă peşteră din România (478,5 m). Lungimea galeriilor subterane este de 16,5 km. Această peşteră are un sistem hidrografic subteran interesant, rar întâlnit şi o faună variată ce îi conferă o mare valoare ştiinţifică.

Alte peşteri: Peştera „Jgheabul Ini Zalion" (situată la obârşia Pârâului Orb, are o diferenţă de nivel de 242 m ce o situează pe locul II în România); Peştera Magiei (pe versantul drept al pârâului Izvorul Magiei); „Peştera Zânelor (la 1435 m altitudine).

VĂI ŞI CHEI

CHEILE ŞI VALEA BISTRIŢEI ARDELENE - oferă un peisaj încântător de-a lungul celor 65 km pe care îi străbate, începând de la 1562 m altitudine (Munţii Câlimani). Apele sale cristaline se prăvălesc printre brazii falnici sculptând chei înguste cu pereţi abrupţi şi formând „Cascada Diavolului" (Ia intrarea în chei).

VALEA REPEDEA formează o rezervaţie complexă (zoologică, floristică şi faunistică) pe o lungime de 7 km printre formaţiunile vulcanice ale Munţilor Călimării. Suprafaţa rezervaţiei este presărată cu stâncării impresionante care au diferite înfăţişări („ciuperci", „apostoli", „stâlpi" etc.) şi dau locurilor un farmec aparte.

LACURI

In Munţii Rodnei apar frecvent urmele perioadelor glaciare, atunci când gheţarii alpini se puteau deplasa nestingheriţi, lăsând posterităţii urmele tiparului lor înscrise în roca dură: lacurile de munte. Aceste lacuri oferă peisaje încântătoare, risipite prin văgăunile munţilor, stând acolo de milenii, pierdute în imensitatea unor câmpuri de grohotiş sau ascunse în spatele unor creste înalte. Printre cele mai renumite sunt: Lacul Lala Mare (lângă Vf. Ineu, la 2279 m altitudine, unul dintre cele mai frumoase lacuri alpine din România) Lacul Lala Mică, Lacul Ineu, etc.

Alte lacuri: Lacul Cetăţele (sau „Tăul Călanului", lângă Căianul Mic, lac ocrotit de lege); Lacul Colibiţa (de baraj artificial, în munţii Bârgău); „Tăul zânelor" (constituie o rezervaţie complexă).

REZERVAŢII

PARCUL DENDROLOGIC ARCALIA - (la 17 km V de Bistriţa, lângă satul Arcalia); are o suprafaţă de 16 ha unde cresc peste 150 de arbori şi arbuşti din diferite zone ale globului: brad argintiu, molid caucazian, salcâm japonez etc.

Alte rezervaţii: „Piatra Corbului" (rezervaţie geologică şi floristică, la 5 km de Budacul de Sus, în Munţii Călimani); Masivul de sare de la Sărăţel (rezervaţie geologică, la 12 km sud-vest de Bistriţa); Poiană cu narcise (Masivul Saca); „Râpa cu păpuşi"  (lângă Domneşti,  rezervaţie geologică ce cuprinde I diferite concreţiuni sculptate de natură de-a lungul erelor geologice); „Răpa Mare" (lângă Budacul de Sus, la 20 km sud-est de Bistriţa; rezervaţie paleontologică).

STAŢIUNI

SĂNGEORZ-BĂI (la 56 km de :Bistriţa şi la 31 km de Năsăud) frumoasă staţiune balneoclimaterică situată într-o depresiune (465 m altitudine), care este înconjurată de măguri vulcanice, acoperite cu păduri de fag. Staţiunea are bogate izvoare de apă minerală „Hebe", fiind menţionată documentar încă din 1770.

Clima este continental moderată,  submontană, cu veri răcoroase şi ierni lipsite de geruri mari;  temperatura medie oscileză în jurul valorii de 7°C. Dintre instalaţiile de tratament menţionăm: instalaţii pentru electro şi hidroterapie, buvete pentru cura internă cu ape minerale, instalaţii pentru aplicaţii calde de nămol şi parafină etc.

Căi de acces: feroviare (gara Sângeorz-Bâi pe linia Ilva Mică - Rodna Veche); rutiere (DJ 171 de la Năsăud).

Alte staţiuni: Colibiţa ( staţiune climaterică, 830 m altitudine; la 18 km de Prundul Bârgăului, pe versantul sudic al Munţilor Bârgău); Piatra Fântânele (la 1100 m altitudine, lângă Pasul Tihuţa; centru de I practicare a schiului); Valea Vinului (staţiune balneoclimaterică, 800 m altitudine; la 8 km de Rodna).

VESTIGII ISTORICE

RUINELE CETĂŢII CICEVLUI (Ciceu-Giurgeşti, 1203-1204) era o puternică cetate a Evului Mediu, stăpânită de mulţi domnitori moldoveni, începând cu Ştefan cel Mare în 1489 până în  timpul lui Alexandru Lăpuşneanu.

Alte vestigii istorice: Turnul Dogarilor (Bistriţa, 1465-1575, are 3 niveluri şi o înălţime de 35 m, este singurul dintre turnurile cetăţii feudale Bistriţa care s-a mal păstrat); Ruinele castrului roman (Orheiu Bistriţei; sec.II-III  d.Hr; de mari dimensiuni); Ruinele cetăţii Rodnei (Rodna, sec.X, a avut un rol important în perioada Evului Mediu).

EDIFICII RELIGIOASE

BISERICA EVANGHELICĂ, BISTRIŢA - înălţată în sec.XV în stil gotic (ulterior modificată în stilul Renaşterii), păstrează strane sculptate în 1516, precum şi o colecţie de covoare orientale din sec .XVI. Turnul bisericii domină oraşul prin înălţimea sa (75 m).

Alte edificii religioase: Biserica Ortodoxă (Bistriţa. 1270-1280, funcţiona iniţial ca biserică a fostei mănăstiri minorite); Biserică (Beclean, sec.XV); Biserică evanghelică (Dumitra, 1488); Biserică Evanghelică (Herina, 1250-1260, în stil romanic); Biserică (Rodna, sec.XIII); Mănăstirea de la Vad (Ciceu, ridicată de Ştefan cel Mare, în stil moldovenesc).

EDIFICII CULTURALE

ANSAMBLUL SUGĂLETE, BISTRIŢA - situat în piaţa centrală (latura nordică) reprezintă un şir de clădiri (sec.XV-XVI), în stil gotic şi renascentist (caracteristice prin galeria de la parter ce reuneşte numeroase bolţi).

Alte edificii culturale: Casa Argintarului (Bistriţa, construită în secXVI în stilul Renaşterii, astăzi adăposteşte o secţie a Muzeului judeţean).

STATUI

STATUIA LUI ANDREI MUREŞANU, BISTRIŢA (în Piaţa Centrală), ridicată în amintirea revoluţionarului de la 1848, persoană marcantă a culturii româneşti, autorul versurilor actualului imn de stat al României („Deşteaptă-te române"), versuri care, începând cu Decembrie 1989, au găsit din nou ecou în inimile românilor.

Alte statui: Statuia poetului George Coşbuc (Bistriţa, în parcul oraşului).

MUZEE

MUZEUL MEMORIAL „GEORGE COŞBUC, (la 12 km de Năsăud) amenajat în casa în care s-a născut marele rapsod George Coşbuc (1866-1918); ilustrează aspecte din viaţa şi activitatea poetului ţărănimii (care a exprimat în versuri patetice dorinţa ţăranului român: „Noi vrem pământ").

MUZEUL MEMORIAL „LIVIU REBREANU", (la 3 km de Năsăud) expune obiecte personale, documente, fotografii etc. ale remarcabilului scriitor care a îmbogăţit literatura noastră cu opere de mare valoare („Ion", „Răscoala", etc.)

 ETNOGRAFIE

Universul etnografic al acestei zone este de o varietate uimitoare, mergând de la arta populară (bogată şi plină de fantezie) la tezaurul folcloric (extrem de divers) şi la interesantele datini şi obiceiuri ale satelor judeţului. Din acest univers amintim câteva localităţi: Bărgău (covoare şi olărit); Bistriţa Bârgăului (ţesături şi cusături populare); Ilva Mare (port cu numeroase cusături multicolore); Şanţ (numeroase case cu porţi de piatră, adevărat muzeu de artă populară) .

Alege Limba

Ultimile Stiri

Ultimile stiri aparute, in ordinea datei.

Jan 01
ANUNȚ EXAMEN RECEPȚIONER DE HOTEL POSDRU/110/5.2/G/88046

ANUNȚ EXAMEN RECEPȚIONER DE HOTEL   În data de 28 noiembrie 2013,  Fundaţia Amfiteatru

» citeste mai mult

Jan 01
ANUNȚ EXAMEN LUCRĂTOR PENSIUNE TURISTICĂ POSDRU/110/5.2/G/88046

ANUNȚ EXAMEN LUCRĂTOR PENSIUNE TURISTICĂ   În data de 27 noiembrie 2013,  Fundaţia Amfiteatru

» citeste mai mult

Jan 01
ANUNȚ EXAMEN GHID DE TURISM – Grupa 2 POSDRU/110/5.2/G/88046

ANUNȚ EXAMEN GHID DE TURISM – Grupa 2   În data de 28 noiembrie 2013,  Fundaţia Amfiteatru

» citeste mai mult

Jan 01
ANUNȚ EXAMEN GHID DE TURISM – Grupa 1 POSDRU/110/5.2/G/88046

ANUNȚ EXAMEN GHID DE TURISM – Grupa 1   În data de 29 noiembrie 2013,  Fundaţia Amfiteatru

» citeste mai mult

Jan 01
ANUNȚ EXAMEN AGENT DE TURISM POSDRU/110/5.2/G/88046

    ANUNȚ EXAMEN AGENT DE TURISM   În data de 29 noiembrie 2013,  Fundaţia

» citeste mai mult